MANDRI CA SUNTEM ROMANI!

Sarabatorim 24 ianuarie cu copiii talentati din Arges!

Ziua de 24 ianuarie , este marcata de trecerea a 161 de ani de la ”Mica Unire” Românii sărbătoresc Unirea Principatelor Române din anul 1859, realizată sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, un act de voinţă politică a celor două principate româneşti, Moldova şi Ţara Românească si o prima etapă în crearea statului unitar român modern.

THR TEAM TE INVITA SA IEI PARTE LA ACEST EVENIMENT SI ITI PUNE LA DISPOZITIE OFERTE PE MASURA!

De la oferte de cazare le pret redus( Hotelul nostru THR CENTER se afla in apropierea tututror punctelor de interes ale acestui frumos oras) , noi iti oferim in restaurantul propriu (THR GRILL , locatie situata in zona 0, a orasului , la intrare pe Bulevardul Basarabilor)  un meniu variat, cu preparate pentru toate gusturile si cu preturi perfecte pentru bugetul dumneavoastra!

Curtea de Arges este un oras plin de istorie , ceea ce il face un loc perfect pentru a lua parte la manifestatiile organizate in memoria aceestui eveniment!

Iti putem oferi un tur gratuit al orasului pentru a vedea principalele atractii ale zonei sau iti putem oferii 0 mica execursie la Piscul Negru (locatie ideala pentru ce care vor sa se bucure la maxim de Transfagarasan , fiind situat la jumatatea distantei dintre Pitesti si Sibiu, iar din Curtea de Arges sunt de parcurs 46 km), unde pe drum veti putea observa atractii importante si renumite precum Manastirea Curtea de Arges, Cetatea Poienari, sau Barajul de acumulare Vidraru! La locatie veti avea acces pe partia privata a hotelului si in pretul excursiei va vom oferi , gratuit pranzul .

Pretul excursiei este de 79 lei , copii sub 7 gratis!

 

 

Despre MICA UNIRE de la 1859..

 

Alexandru Ioan Cuza, artizanul unirii de la 24 ianuarie 1859 se trăgea dintr-o veche familie de moldoveni, din părţile Fălciului, mama sa, Sultana Cozadini, provenea dintr-o familie de origine greco-italiană din Constantinopol.

Cuza s-a născut la 20 martie 1820, la Bârlad. A învăţat până în 1831 la Iaşi, la pensionul condus de francezul Victor Cuenin, unde îi are colegi pe Mihail Kogălniceanu şi Vasile Alecsandri.

În anul 1835 îşi ia diploma de bacalaureat la Paris, apoi urmează studii universitare de drept şi medicină, pe care nu le finalizează, şi devine membru al Societăţii economiştilor de unde îşi va înainta demisia în 1840.

La 30 aprilie 1844 se căsătoreşte cu Elena Rosetti, fiica lui Iordache Rosetti și a soției sale Ecaterina  şi sora viitorului prim-ministru Theodor Rosetti.

În timpul Revoluţiei de la 1848, Cuza a fost în primele rânduri. A luat cuvântul la adunarea de la hotelul „Petersburg” din Iaşi, cerând înfăptuirea unor reforme democratice. Printre fruntaşii adunării arestaţi din ordinul domnitorului Mihai Sturza s-a aflat şi Cuza, însă acesta a reuşit să scape de sub pază şi să fugă în Transilvania.

Domnia lui Alexandru Ioan Cuza, deși scurtă (1859-1866), a fost perioada de maximă dezvoltare a României moderne. Prin recunoașterea Unirii depline, crearea primului Parlament unic al României şi a primului guvern unitar, prin reformele sale – adoptarea primei Constituții românești, reforma electorală, secularizarea averilor mănăstirești, reforma agrară, a învățământului , domnia lui Alexandru Ioan Cuza a pus bazele unei dezvoltări moderne a României.

După domnie a plecat în exil, la Viena, apoi la Paris, unde îşi manifestă interesul de a lucra în continuare în interesul ţării pentru aducerea unui principe străin. Deşi Cuza a dorit întotdeauna să revină în ţară, principele Carol a considerat că nu este oportun din cauza situaţiei politice din cel moment. Si astfel a fost nevoit sa semneze  actul abdicării forţate de la 11 februarie 1866

Ulterior Cuza este răpus de boală şi se mută la Florenţa, însă moare la Heidelberg unde plecase la tratament, la 15 mai 1873, la vârsta de 53 de ani.

Este înmormântat iniţial la Biserica Domnească de lângă Palatul de la Ruginoasa, conform dorinţei sale, iar după Al Doilea Război Mondial, osemintele sale au fost mutate la Biserica Trei Ierarhi din Iaşi.

Unirea Principatelor Române 

  a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea prin unirea statelor Moldova și Țara Românească sub numele Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești. Procesul unirii, bazat pe puternica apropiere culturală și economică între cele două țări, a cunoscut o etapă decisivă, care s-a dovedit a fi ireversibilă, prin alegerea colonelului moldovean Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al ambelor principate, la 5 ianuarie 1859 în Moldova și la 24 ianuarie 1859 în Țara Românească.

Procesul a început odată cu adoptarea Regulamentelor Organice între 1831-1832 în Muntenia și Moldova, care stipulau necesitatea unificării politice, urmate de acorduri vamale între 1833 și 1835 și lichidarea posturilor vamale între cele două țări începând cu 1 ianuarie 1848, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu. Deznodământul războiului Crimeii a stăvilit pentru un timp ambițiile geopolitice ale imperiului rus la Dunărea de jos, fără a consolida efectiv imperiul Otoman de care depindeau principatele, ceea ce a creat un context favorabil realizării unirii. Votul popular favorabil unirii în ambele țări, rezultat în urma unor Adunări ad-hoc în 1857 a dus la Convenția de la Paris din 1858, o înțelegere între Marile Puteri, prin care se accepta o uniune mai mult formală între cele două țări, cu guverne diferite și cu unele instituții comune. La începutul anului 1859 liderul unionist moldovean Alexandru Ioan Cuza a fost ales ca domnitor al Moldovei și Țării Românești, act care a adus cele două state într-o uniune personală. În 1862, cu ajutorul unioniștilor din cele două țări, Cuza a unificat Parlamentul și Guvernul, realizând unirea politică. După înlăturarea sa de la putere în 1866, unirea a fost consolidată de succesorul său, principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, iar constituția adoptată în acel an a denumit noul stat România.

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Related Posts